Museum of Intimacy

expoziție online

Mark


reality check


︎For a seed to achieve its greatest expression, it must come completely undone. The shell cracks, its insides come out and everything changes. To someone who doesn't understand growth, it would look like complete destruction.︎ Marcel Proust





︎





Adolescența este o perioadă de tranziție care ridică multe întrebări legate de propria identitate și de relația cu ceilalți. Totul e într-o continuă transformare și descoperire, iar calea fiecăruia începe să prindă contur.

De obicei recunoaștem intimitatea în ceea ce e ferit de ochii lumii, întrucât în alte contexte probabil că am auzit prea puțin despre ea sau chiar deloc. Tocmai de aceea credem că e loc să vorbim mai mult despre intimitatea emoțională, despre cum și de ce ne simțim cum ne simțim.

În vara anului 2019, am cunoscut-o pe Ioana Hanchevici, o profesoară super cool de la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Cluj-Napoca. La propunerea ei, timp de șase săptămâni, am creat workshop-uri în care am vorbit despre intimitate emoțională, cunoaștere, responsabilitate și acceptare, cu elevii ei din clasa a XI-a. Am început un pic timid și stângaci, dar apoi, de-a lungul săptămânilor am reușit să ne apropiem și să deschidem mici usițe atât pentru adolescenții cu care am lucrat, dar și pentru noi. Împreuna am descoperit noi laturi ale noastre, în care ne-am arătat așa cum suntem noi, de fapt, vulnerabili.





Săptămânile s-au încheiat cu o serie de lucrări în care cei care și-au exprimat dorința să participe s-au axat pe cele mai importante momente din viața lor până în prezent. Expoziția vorbește despre experiențe încărcate de istorie emoțională, experiențe la care tinerii se intorc involuntar, fie pentru că le confera o stare de bine, fie pentru că prin ele au reușit să se înțeleagă pe ei înșiși mai bine.

︎Am ales să numim această experiență reality-check, pentru că nu ne-am oprit doar la experiența elevilor în școală, ci am continuat să îi intrebăm cum se simt și dincolo de clasă, cum își gestionează viețile, acasă cu familia, în mijlocul pandemiei etc. Întâlnirile au fost atât online cât și offline, am râs, am fost provocate de onestitatea tinerilor. Uneori am avut camerele video pe off, iar alteori ne-am trimis emoji-uri pentru a face check-in-ul și check-out-ul emoțiilor noastre. 

Timp de șase săptămâni, nu am făcut decât să le oferim acestor elevi un spațiu în care să poată vorbi liber, să aibă o voce ascultată, dar și o ureche care să asculte și să înțeleagă păreri diferite. Museum of intimacy in school, în cele din urmă, e un spațiu în care ne dorim ca elevii să se simtă în siguranță în momentul în care împărtășesc lucruri cu noi, colegii/ profesorii acestora și pot deveni ei înșiși indiferent că sunt la clasă sau acasă.

În paginile care urmează veți vedea răspunsurile lor, care sunt în primul rând reale, oneste și clare. Răspunsurile nu au primit note, iar ei au decis dacă vor să împărtășească ceva sau nu cu muzeul.




Pe durata întregului proces, le-am avut alături pe Ioana Hanchevici (diriginta lor și profesoară de limba engleză), Diana Berindei (psiholog) și Valentina Opriș (consilier școlar). Ne-am ajustat din mers și sfătuit în permanență despre cum să interacționăm cât mai bine cu o generație despre care, cu siguranță, nu știam atât de multe lucruri precum credeam că știm. Ne-am dorit să avem un punct de vedere cât mai obiectiv și să privim cu ochii unui om care trăiește pentru prima dată o astfel de experiență.
Le mulțumim foarte mult că au avut toată încrederea în noi să ducem la bun sfârșit acest proiect.





︎




Diana Berindei,
psiholog & psihoterapeut

︎
︎Intimitatea se învață în confortul căminului. Atunci când un copil este primit cu grijă (emoțională și fizică), acesta învață că poate să aibă încredere, poate fi în siguranță să își manifeste emoțiile, să greșească, să fie el însuși. Tot în acest fel învață că apropiații și lumea în general nu se destramă pentru că el sau ea nu este perfect. Undeva în acest proces, în această continuă susținere și îngrijire față de copil începe ceea ce numim intimitate. Intimitatea înseamnă apropierea față de o persoană, înseamnă capacitatea de a te lăsa văzut de ceilalți, așa cum ești, fara a simți că dai o parte din tine făcând acest lucru. Intimitatea este acest spațiu al acceptării reciproce și al stabilirii de limite în același timp. Este dansul relațiilor semnificative în care putem să facem un pas în față și să așteptăm ca celălalt să vină lângă noi sau să respectăm dacă nu o va face.
Adolescența este o perioadă a vieții în care sunt testate alte moduri de a fi împreună, pe lângă a fi împreună cu părinții. Adolescenții învață despre primele iubiri, despre cum ne deschidem într-un grup de aceeași vârstă. Suntem "setați" pentru intimitate și asta ne aduce multă bucurie și multe obstacole în viața, prin urmare, un proiect dedicat intimității la adolescenți pune în lumină, într-un mod atât de onest, cât de fragili și puternici suntem.
Personal, consider că acești copii care și-au pus sufletul în acest proiect merită aprecierea pentru gestul lor de curaj și, noi, restul, putem să ne lăsăm inspirați.︎︎



︎



Ioana Hanchevici,
profesoară de limba engleză & diriginta clasei a XIa A

︎
︎Invitația pe care am lansat-o Manuelei și Raisei vine din dorința unei schimbări de paradigmă în planul educațional.  Educația nu mai înseamnă de mult doar o transmitere de informație și o reproducere mai mult sau mai puțin mecanică, ci și o încercare de vizualizare, asumare și acceptare a propriei persoane. Ideea de intimitate pleacă în primul rând de la relația pe care o avem cu noi înșine, de la onestitatea dialogului pe care îl purtăm în forul nostru interior, când nimeni nu este în preajmă, când începem să ne deblocăm și să scăpăm de stereotipii, oricare ar fi acestea. Nu cred într-o educație eminamente formală sau una  non-formală, ci mai degrabă sunt adepta găsirii unui numitor comun între cele două. A familiariza elevii din ziua de azi cu lucruri ieșite din norma curriculară, dar care se încadrează în cea a existenței proprii,  înseamnă a le semna un bilet de încurajare înspre asumarea propriei individualități și acceptarea alterității, a-i învăța un alfabet care să îi ajute să își creeze propria limbă. Muzeul Intimității în școală a venit tocmai pentru a satisface o mică parte din aceasta nevoie, din punctul meu de vedere, de descoperire și de exprimare liberă, de ascultare și de comunicare. Intimitatea si-a asumat liberul arbitru, a ieșit din diateza pasivă a expunerii de către altcineva și a devenit reflexivă expunându-se în formele pe care fiecare elev le-a ales pentru „a se vorbi”.︎



︎



Magda Minică,
elevă în clasa a XIa

︎
︎(...) Am fost sincer mirată că fetele astea vor să lucreze cu noi. Ce avem noi de spus care să le intereseze pe ele? Îmi venea să le zic să nu işi facă nu ştiu ce aşteptări. Dar nu contează, eu eram fericită, mie mi se părea o idee bună, pentru că imi plăcuse expoziția (de la White Cuib, Cluj-Napoca, 2019). Apoi am primit nişte teme care mi se pare că ne incurajau să fim creativi, iar eu personal mă bucur când imi dă cineva ceva creativ de făcut pentru ca îmi place să scriu, dar nu mă pot pune singură să scriu ceva. Plus că, aşa urma să îmi citescă cineva temele, nu scriam numai pentru mine. Şi eşti mai puțin vulnerabil când scrii ceva pentru o temă. Atunci cand te pui tu la masă, scrii ceva pentru că aşa ai simțit şi apoi mergi la cineva să îi ceri parerea - eşti expus. Dar aşa te ascunzi în spatele unui scut de "e o temă pentru scoală, nu îmi prea pasă" chiar dacă tu defapt pui suflet în ceea ce ai scris. De asta m-am bucurat că am oportunitatea să mă exprim şi apoi să arăt altor oameni. Mie de la început mi-a plăcut ideea că voi participa la o expoziție şi mai mulți oameni vor vedea ce am scris eu. E un privilegiu! Adevărul e că m-am simțit importantă şi pentru asta le mulțumesc Raisei şi Manuelei, dar şi doamnei diriginte că au pus proiectul ăsta pe picioare.︎



Mara Kovacs,
elevă în clasa a XIa

︎
︎Trebuie să recunosc că pentru mine „Museum of Intimacy” a fost o aventură plină de surprize și noi descoperiri. Am avut ocazia să cunosc două fete minunate, Raisa și Manuela, cu un spirit de inițiativă și cu o energie aparte. În același timp, mi-am cunoscut colegii în alt mod. Le-am descoperit temerile, pasiunile, visurile, iar acest lucru ne-a unit și mai mult. Sunt foarte recunoscătoare pentru că, datorită unui exercițiu pe care l-am făcut, am reușit să învăț sa-mi ascult vocea fără să mă simt jenată, așa cum o făceam înainte. Acum chiar îmi place. Online sau offline, mă bucur că am rămas totuși împreună, că am învățat să fim empatici și intimi în cel mai frumos mod cu putință.︎
































Spune-ne părerea ta!